CIBR Blog

     
Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi este principalul instrument juridic care reglementează desfăşurarea activităţii de antreprenoriat în Republica Moldova.
 
Legea determină persoanele care sunt autorizate să desfăşoare activitate de antreprenoriat şi stabileşte principiile juridice, organizatorice şi economice ale acestei activităţi.
 
Legea prevede aceleaşi condiţii de înfiinţare a unei întreprinderi pentru cetăţenii moldoveni şi pentru investitorii străini şi întreprinderile astfel formate au drepturile unei persoane fizice sau juridice.
 
Întreprinderile au dreptul de a procura proprietate şi de a folosi această proprietate pentru activitatea sa de antreprenoriat, de a utiliza orice resurse, de a-şi stabili, în mod independent, genurile de activitate, preţurile şi tarifele la producţia fabricată, de a deschide conturi la bancă în scopul efectuării operaţiunilor bancare, de a angaja şi de a concedia lucrători, de a dispune liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat şi de a ataca în instanţa judecătorească competentă acţiunile autorităţilor administraţiei publice şi ale altor organe care îi lezează drepturile sau interesele legitime.
 
Obligaţiile întreprinderilor includ respectarea regulilor de comportament pe piaţă în condiţiile concurenţei libere, drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, asigurarea calităţii cuvenite a mărfurilor fabricate, obţinerea licenţelor de stat, încheierea contractelor de muncă, achitarea cu bugetul, cu lucrătorii angajaţi (la un nivel care să nu fie inferior salariului minim), crearea unor condiţii normale de muncă, minimizarea poluării mediului înconjurător şi protecţia lucrătorilor angajaţi.
Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şi economice egale şi garantează respectarea drepturilor şi intereselor lor legitime.
 
Întreprinderile au dreptul să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege, dar numai după ce au obţinut licenţa de stat pentru genul respectiv de activitate.
 
Cetăţenii străini care practică activităţi de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova.
 
Legea defineşte principalele forme organizatorico-juridice ale activităţii de antreprenoriat:

• Societate pe acţiuni
• Societate cu răspundere limitată

Mai sunt şi alte forme organizatorico-juridice ale activităţii de antreprenoriat, dar acestea sunt mai puţin relevante pentru investitorii străini.
 
Societatea pe acţiuni

Societatea pe acţiuni este compania, a cărei capital statutar este divizat în cote (părţi) egale care sunt distribuite între membrii fondatori în funcţie de aportul fiecăruia la capitalul social al societăţii. Există două forme de societăţi pe acţiuni, societăţi pe acţiuni de tip deschis şi societăţi pe acţiuni de tip închis.
 
Capitalul statutar poate fi subscris în formă de bani, hârtii de valoare sau alte forme de active.
Societate cu răspundere limitată

Membrii fondatori ai societăţilor cu răspundere limitată nu au acţiuni în companie, contribuţia lor este definită în documentele de înfiinţare ale companiei.
 
Legea defineşte forma de investiţie care poate fi utilizată pentru întreprinderile cu capital străin. Investitorii străini pot înfiinţa întreprinderi sub formă de întreprinderi mixte sau întreprinderi doar cu capital străin.
 
O companie străină poate să înfiinţeze o filială sau o reprezentanţă. Filiala sau reprezentanţa înfiinţată în Republica Moldova de o companie nerezidentă sau de o companie rezidentă cu investiţii străine nu constituie un subiect juridic.
 
Înregistrarea
 
Fiecare întreprindere, filială sau reprezentanţă trebuie să fie înregistrate oficial până la începerea activităţii lor economice.
Pentru înregistrare este necesar să fie prezentat Camerei Înregistrării de stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale un set de documente în original sau certificate la notar.
 
Investitorii străini trebuie să traducă toate documentele în limba de stat, ele trebuie să fie semnate de către toţi fondatorii şi semnăturile trebuie să fie autentificate la notar (în cazul în care semnăturile sunt autentificate peste hotarele republicii, ele trebuie să fie traduse şi legalizate).
 
Licenţierea
 
Unele genuri de activităţi necesită licenţă. Genurile de activitate pentru care este necesară licenţa sunt stabilite de „Legea privind licenţierea unor genuri de activitate”.
Investiţiile străine
 
„Legea cu privire la investiţii în activitatea de antreprenoriat” prevede că investiţiile străine pot fi create în formă de societăţi mixte şi întreprinderi cu participarea capitalului străin.
 
„Legea cu privire la investiţii în activitatea de antreprenoriat” defineşte societatea mixtă ca fiind o întreprindere creată în conformitate cu legislaţia, al cărei capital statutar este format parţial din investiţii străine. Întreprinderile cu participarea capitalului străin sunt definite ca fiind întreprinderi a căror capital statutar este format în întregime din investiţii străine.
Procedurile de înregistrare, funcţionare şi lichidare a întreprinderilor cu capital străin sunt identice celor ale întreprinderilor autohtone.
 
Filiale şi agenţii
 
Întreprinderile nerezidente au dreptul să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe comerciale-economice.
Filialele întreprinderilor nerezidente capătă statut de întreprindere aparţinând integral investitorilor străini. Agenţiile întreprinderilor nerezidente capătă statutul de companii ne-corporative şi nu au dreptul să desfăşoare activitate economică.
Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze filiale şi agenţii economice şi comerciale atât în interiorul, cât şi în afara Republicii Moldova. Filialele şi agenţiile economice create în Moldova de întreprinderile rezidente cu investiţii străine nu sunt considerate ca subiecte juridice.
 

2. Facilităţi pentru investiţii       

Facilităţi generale privind impozitele
 
În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, întreprinderile înregistrate în Moldova beneficiază de facilităţi fiscale pentru investiţii:
 

• Întreprinderile, al căror capital social depăşeşte 250000 dolari SUA, sunt scutite de impozitul pe venit în mărime de 50% pe o perioadă de 5 ani consecutivi.
• Întreprinderile, al căror capital social depăşeşte 2000000 dolari SUA, sunt scutite de impozitul pe venit în mărime de 100% pe o perioadă de 3 ani consecutivi.
• Cel puţin 80% din impozitul pe venit nevărsat la buget trebuie să fie reinvestit în fiecare an în dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat de dezvoltare economică.

• Întreprinderile, inclusiv cele cu participare străină, ale căror scutiri din impozitul pe venit au expirat, beneficiază de o reducere a venitului lor impozabil în mărime de 50% din valoarea iniţială a bunurilor materiale achiziţionate pe termen lung, inclusiv cele obţinute în urma contractelor de închiriere.

 
Facilităţi suplimentare
 
Portul Giurgiuleşti
 
Întreprinderile rezidente în portul internaţional Giurgiuleşti care efectuează investiţii capitale în mărime ce depăşeşte o sumă echivalentă cu 5000000 dolari SUA sunt scutite de impozitul pe venit pentru 5 ani consecutivi.
Întreprinderile care efectuează investiţii capitale suplimentare în mărime ce depăşeşte o sumă echivalentă cu 5000000 dolari SUA sunt scutite de impozitul pe venit pentru încă 2 ani consecutivi.
 
Zone economice libere       
 
Zonele economice libere sunt teritorii, în care investitorilor autohtoni şi străini le sunt permise, în regim preferenţial, anumite genuri de activităţii de întreprinzător.
 
Zonele economice libere au statut de teritoriu vamal independent şi beneficiază de regimuri favorabile în ceea ce priveşte taxele, vama, valuta, viza, munca şi altele.
 
În prezent în Republica Moldova există 6 zone economice libere:
 

• "Expo-Business-Chişinău" (localizat în Chişinău)
• ”Ungheni” – 107 km de la Chişinău
• "Tvardiţa" – 115 km de la Chişinău
• "Otaci-Business" – 220 km de la Chişinău
• "Vulcăneşti" – 200 km de la Chişinău
• “Taraclia" – 153 km de la Chişinău

 
În zonele economice libere se pot desfăşura următoarele genuri de activitate:
 

• Producerea mărfurilor pentru export
• Sortarea, ambalarea, marcarea produselor şi alte asemenea operaţii
• Alte activităţi, astfel ca servicii de utilitate, stocare, construcţie, alimentaţie publică şi alte genuri auxiliare de activitate necesare pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă.

 
Legislaţia prevede facilităţi, garanţii şi privilegii pentru întreprinderile din zonele economice libere. Rezidenţii se bucură de un regim vamal şi de taxe speciale. În particular, ei beneficiază de următoarele facilităţi:
 

• Scutire în mărime de 50% din impozitul pe venit obţinut de la exportul mărfurilor originare din zonele economice libere în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova
• Scutire în mărime de 75% din impozitul pe venit obţinut din alte surse decât cele de export al mărfurilor
• Scutire în mărime de 100% din impozitul pe venit pe o perioadă de 3 ani în cazul investirii a cel puţin 1000000 dolari SUA în zona economică liberă
• Scutire în mărime de 100% din impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani în cazul investirii a cel puţin 5000000 dolari SUA în zona economică liberă
• Cei care investesc în zonele economice libere sunt protejaţi de schimbările în legislaţie pe o perioadă de până la 10 ani.

 
 
Companiile IT
 
Întreprinderile a căror venit provine în mărime de peste 50% din vânzările programelor de calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani.
 
Taxe corporative
 
Întreprinderile care activează în Republica Moldova sunt supuse următoarelor două grupuri de impozite:
principalele impozite directe includ impozitul pe venit, impozitul privat, taxa pentru utilizarea drumurilor, impozitul pe bunuri imobiliare şi impozitul pentru folosirea resurselor naturale.
principalele impozitele indirecte includ taxa pe valoarea adăugată, accizele şi taxele vamale.

Impozite directe
 
De la 1 ianuarie 2006 rata standard a impozitului pe venitul persoanei juridice este de 15% din venitul impozabil.
Persoanele juridice rezidente sunt impozitate pe venitul lor impozabil obţinut în urma activităţilor pe plan mondial. Persoanele juridice străine sunt impozitate numai pe venitul obţinut din sursele din Moldova.
Impozitul pe bunuri imobiliare este un impozit local, perceput de la proprietarul bunurilor imobiliare. El se aplică atât întreprinderilor rezidente, cât şi celor nerezidente.
 
Taxa pe utilizarea resurselor naturale este percepută de la întreprinderile care folosesc resurse naturale pentru desfăşurarea activităţilor comerciale. Resursele naturale principale includ apa, zăcămintele şi resursele forestiere.
Impozite indirecte
 
Taxa pe valoarea adăugată
 
Rata standard a taxei pe valoarea adăugată este de 20% din valoarea bunurilor a căror drept de proprietate este transferat. Taxa pe valoarea adăugată pentru produsele lactate şi cele de panificaţie este de 8%, pentru exportul bunurilor şi a serviciilor este 0%.
 
TVA-ul pentru bunurile importate este perceput la momentul devamării.
 
Accizele
 
Accizele sunt percepute pentru unele mărfuri de consum. Accizele pentru produsele importate sunt calculate la momentul devamării.
 
Cota accizelor este stabilită ca o mărime fixă sau ca un procent din valoarea produsului. Este disponibilă o listă a accizelor pentru produsele autohtone şi cele importate.
 
Taxele vamale
 
Legea principală care reglementează stabilirea taxelor vamale este „Legea cu privire la tariful vamal”. Ea stabileşte articolele cărora li se vor aplica taxele vamale şi cota acestor taxe.
Taxele vamale nu sunt percepute de pe mărfurile produse în ţările cu care Moldova a semnat acorduri de comerţ liber la prezentarea certificatului de origine.
 
Anul fiscal